Produse alimentare / Bauturi alcoolice
Eticheta
Toate mentiunile ce se inscriu pe etichete, prospecte sau, dupa caz, in documentele insotitoare, trebuie sa fie redactate in limba de stat a RM (fara a exclude redactarea acestora si in alte limbi).
Eticheta trebuie sa fie amplasata astfel încit sa nu poata fi separata de recipient si informatia de pe ea sa nu poata fi stearsa, si trebuie totodata sa contina asa informatii ca:
- denumirea sub care este comercializat produsul alimentar;
- lista ingredientelor;
- cantitatea neta, volumul;
- data fabricarii si termenul de valabilitate;
- conditiile de pastrare;
- instructiunile de folosire;
- denumirea si adresa producatorului si/sau a importatorului, distribuitorului;
- date privind identificarea lotului;
- denumirea tarii de origine;
- alte informatii specifice.
Fii atent la produsele alimentare care nu au inclusa pe eticheta informatia corespunzatoare despre produs/producator, care nu au termenul de valabilitate stabilit (in cazul in care stabilirea termenului de valabilitate al produsului alimentar este obligatorie) sau al caror termen de valabilitate a expirat; la produsele ce nu au certificate de calitate, certificate sau declaratii de conformitate. Produsele alimentare trebuie sa fie etichetate sau identificate in mod adecvat, prin intermediul documentelor sau al informatiilor pertinente. Informatia de pe eticheta produselor alimentare va fi amplasata la loc vizibil, astfel incit, în conditii obisnuite de cumparare si utilizare, consumatorul sa o poata citi si intelege. Se interzice distribuirea sub orice forma a produselor alimentare etichetate incorect.
Etichetarea produselor alimentare trebuie sati ofere informatiile necesare, suficiente, veritabile si usor de comparat, care sati permita sati alegi produsul alimentar corespunzator exigentelor si posibilitatilor.
Se interzice prelungirea termenului de valabilitate al produselor alimentare, inclusiv prin reetichetare sau reambalare.
Agentul economic/vinzatorul e obligat sati prezinte informatia completa, veridica, precisa privind produsele alimentare, privind respectarea, la executarea operatiunilor ce tin de circuitul alimentar.
Frauda alimentara: 10 produse contrafacute pe care le consumam frecvent
Cafeaua, uleiul de masline si pestele sunt doar cateva dintre alimentele falsificate si etichetate gresit in mod intentionat care au trecut adesea drept ceva ce nu sunt.
Cumparatorii mai abili ar putea ghici ca o gramada de presupuse genti de mana marca Louis Vuitton raspandite de vanzatori ambulanti dubiosi pentru suma de 20 de dolari nu sunt, mai mult ca sigur, autentice. Dar ce ziceti de o sticla minunata de ulei de masline extra-virgin aflata pe raftul unui supermarket? Chiar si cei mai inteligenti cumparatori nu ar putea suspecta ca, in spatele etichetei, stau pitite 340 g de, sa zicem, ulei de porumb obisnuit. Bine ati venit in lumea fraudei alimentelor!
Intr-o tara in care exista reglementari relativ stricte de etichetare, multi producatori de produse alimentare inca reusesc sa pacaleasca cumparatorii prin adaugarea de diversi agenti de incarcare sau prin diluarea produselor adevarate cu ingrediente mai putin costisitoare, fara cunostinta consumatorului. Si, de fapt, aceasta practica a devenit atat de raspandita incat o organizatie non-profit din SUA (care stabileste standardele folosite de catre FDA), a infiintat o baza de date pentru a urmari infractiunile comisede diversi producatori. Numita Baza de date pentru frauda alimentara, aceasta descrie frauda alimentara ca “substituirea deliberata, adaugarea, falsificarea sau prezentarea eronata a alimentelor, ingredientelor alimentare sau ambalarii alimentelor sau afirmatii, declaratii false sau care induc in eroare consumatorul cu privire la un produs in scopul unui castig economic.” Lista are un numar socant de intrari.
Si, in timp ce o poseta falsa nu poate decat sa ne puna intr-o situatie jenanta atunci cand e descoperita, alimentele contrafacute ridica un adevarat motiv de ingrijorare. Pot reprezenta un pericol deosebit de mare in special pentru cei care sufera de alergii alimentare. Dar nu numai pentru acestia. De asemenea, unele produse folosite nu sunt destinate consumului uman, in timp ce altele contin componente toxice, cum ar fi plumb sau melamina. Desi lista alimentelor din aceasta baza de date este vasta, iata unele dintre cele mai frecvent consumate alimente carora trebuie sa le acordati o atentie deosebita.
Sucul de portocale
Ce poate fi atat de complicat la sucul de portocale? Este facut din portocale stoarse – cu exceptia cazului cand nu este obtinut astfel. Ca unii producatori de sucuri se simt obligati sa introduca regulat in produsele lor ingrediente straine portocalei pare exagerat, dar o fac. Si, de fapt, sucul de portocale este unul dintre cele mai populare produse banuit a contine ingrediente suspecte. Piata abunda in sucuri de portocale false, unul dintre cele mai socante amestecuri dezvaluind un amestec de zahar din sfecla de zahar, zahar din porumb, glutamat monosodic, acid ascorbic, sulfat de potasiu, suc diluat de portocale si grapefruit.
Mierea
Diluarea mierii a tinut prima pagina a ziarelor ceva vreme din cauza nenumaratelor cazuri din China unde acest produs alimentar este, de obicei, contaminat cu un antibiotic potential periculos. Producatorii mascheaza originea mierii, iar produsele denaturate se furiseaza la consumatorii nestiutori.
De asemenea, se intampla ca tipurile mai ieftine de miere sa treaca drept sortimente mai scumpe. Mierea este unul dintre alimentele care este etichetat gresit cel mai frecvent, reprezentand 7% din cazurile de frauda alimentara. Recent, Food Safety News a testat cateva tipuri de miere si a constatat ca 75% din mierea cumparata de la magazine nu contine polen. Oamenii cumpara tot un produs facut de albine, dar necontinand polen, autoritatile de reglementare alimentara nu pot spune sursa mierii. Investigatiile consecutive au constatat ca o treime din intreaga cantitate de miere falsa a fost importata din Asia si a fost contaminata cu plumb si antibiotice.
Sunt enumerate o multime de ingrediente care nu sunt specifice mierii precum siropul de sucroza, siropul de zahar, siropul din trestie de zahar partial invertit, siropul de porumb, siropul de glucoza, siropul de porumb cu un continut bogat in fructoza si o intreaga serie de indulcitori neautentici.
Uleiul de trufe
Acesta vine ca un soc pentru orice gurmand care se respecta. Uleiul de trufe, un lux pe care bucatarii de acasa si din unele restaurante il stropesc pe pizza, paste si salate … nu prezinta aroma provenita din trufe adevarate. Nu, majoritatea uleiurilor din trufe comercializate sunt fabricate dintr-un amestec de ulei de masline cu un agent aromatizant sintetic, de obicei 2,4-ditiapentan.
Afinele
In 7 batoane nutritive, care sunt mai rele decat bomboanele, s-a descoperit ca cele care prezentau pe ambalaj imaginile fructelor de padure, contineau, ca sa vedeti, niciun fel de fructe de padure. Fructele de padure si, in special, afinele au devenit un iubit superaliment si, in consecinta, frecvent falsificat – exista o lista destul de lunga de produse alimentare destinate comertului cu amanuntul, care contin cuvinte sau imagini ce sugereaza ca in procesul de fabricatie al produselor respective au fost folosite afine reale cand, in realitate, nu este asa.
Specialisti din cadrul unei organizatii non-profit din SUA au evidentiat ca cele mai multe “afine” pe care le-au putut gasi in cele mai populare dintre produse au constat in cantitati mari de zahar, sirop de porumb, amidon, ulei hidrogenat, arome artificiale si colorantii albastru nr. 2 si rosu nr. 40.
Laptele
Pare imposibil, dar nu este. Laptele este unul dintre produsele cel mai frecvent contrafacute. Printre agentii care intervin in contrafacerea laptelui se numara: melamina, surse neadevarate de origine animala, formaldehida, uree, peroxid de hidrogen, amidon, detergent, soda caustica, zahar, apa, seu de vaca si untura de porc.
Pestele
Intre problemele de sustenabilitate si nivelurile de mercur, multi dintre noi suntem obsesiv de precauti atunci cand cumparam peste. Asa incat e deprimant si dureros sa descoperim ca un studiu realizat intre 2010 si 2012 a evidentiat ca 33% din cele 1215 probe care au fost analizate in SUA, au fost etichetate eronat. Probele au fost colectate din 674 magazine din 21 de state.
Probele etichetate drept ton s-au situat pe primul loc in ceea ce priveste etichetarea gresita (87 si 59%).
Cel mai simplu mod de falsificare a pestelui este comercializarea unor specii ieftine ca fiind somon sau alt tip de peste scump. Somonul salbatic are un nivel ridicat de omega 3, care sustine sistemul cardiovascular. Nu acelasi lucru putem spune despre somonul de cultura sau despre pastravul curcubeu, specii mai ieftine cu care somonul este adesea inlocuit.
Sofranul
Putine condimente sunt la fel de exotice sau de scumpe precum sofranul si, prin urmare, sunt frecvent contrafacute. Produsele care inlocuiesc, de obicei, soiurile costisitoare, sunt falsificatori creativi precum galbenelele, turmericul, matasea de porumb, petalele de mac, ceapa uscata, amidonul, boraxul si glicerina, tartrazina, sulfatul de bariu, praf din lemn de santal.
Uleiul de masline
Cercetatorii au descoperit ca uleiul de masline este cel mai vulnerabil aliment la frauda alimentara. In cele mai multe cazuri, consumatorii beneficiaza de o calitate inferioara fata de ceea ce este mentionat pe eticheta – ulei de masline obisnuit in loc de extra virgin, sau un sortiment mai ieftin, care nu are nimic de a face cu Italia, insa fiind vandut drept italian. Dar uleiul de masline este, de asemenea, frecvent diluat cu multe alte tipuri de ulei precum ulei de alune, ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, ulei de arahide, ulei de soia, ulei de palmier si ulei de nuca. O proba analizata a continut chiar untura.
In cazuri rare, pot fi adaugate soiuri de ulei nealimentar. Intr-un caz bine cunoscut, mai mult de 600 de spanioli au murit, in 1981, dupa ce au consumat un ulei nealimentar, ulei industrial din seminte de rapita comercializat drept ulei de masline.
Sucul de rodie
Sucul de rodie este o alta categorie de alimente distrusa de propria popularitate. Inca de cand sucul de rodie a aparut pe piata, acesta a fost laudat pentru continutul sau antioxidant sporit pentru care consumatorii sunt dispusi sa plateasca sume destul de mari. Se intelege, astfel, de ce sucul de “rodie” este adesea diluat cu suc de struguri sau pere, zahar si sirop de porumb bogat in fructoza. S-au raportat, de asemenea, cazuri de “suc de rodie sintetic”, care nu au continut nici macar urme de suc adevarat.
Cafea
Daca achizitionati boabe intregi si le rasniti acasa, sunt mai putine sanse ca dimineata dv sa nu fie “imbunatatita” cu ciudateniile intricate care isi gasesc drumul in cafeaua macinata si cafeaua instant a diversilor producatori de cafea. Astfel, au fost gasite: crengute, coji de cafea, porumb prajit, orz prajit, soia prajita, praf de cicoare, faina de secara, faina de cartofi, zahar ars, caramel, smochine, samburi de curmale, glucoza, maltodextrine si amidon.
Morala povestii? Nu va speriati de toate de aceste lucruri, dar fiti constienti de ele. Cumparati alimente integrale ori de cate ori aveti ocazia. Faceti cumparaturi de la persoane si din piete de incredere, daca puteti. Sa stiti ca brandurile mari ar trebui sa fie intrucatva de incredere deoarece au multe de pierdut daca sunt prinse cu etichetari eronate. Si fiti atenti la acele oferte care par prea frumoase pentru a fi adevarate; de exemplu, sofranul super-ieftin nu ar putea fi mai mult decat petale uscate de margarete.
Sursa: http://votp.info/
